Rugaciune

• 1. „Caci Eu sunt Domnul, care v-am scos din tara Egiptului ca sa fiu Dumnezeul vostru, si sa fiti sfinti; caci Eu sunt sfant.” (Levitic 11:45)

  Egiptul si viata dinainte de Hristos, stau uneori ca un ghimpe in coasta incercand sa-mi spuna ca tot un om pacatos sunt. De frica sa nu plec de langa Domnul si sa ajung iarasi in Egipt, ma lupt sa fac toate acele lucruri pe care am invatat  ca trebuie sa le faca un crestin bun: citesc din Biblie, ma rog, ma implic in slujire… Alerg de dimineata pana seara fara sa vad ca de fapt inalt un altar care se numeste: „prin puterile mele”.

  Stiu ca Dumnezeu este credincios, dar eu voi putea oare ramane credincioasa legamantului pe care l-am facut cu Domnul meu? O vreme am crezut ca pot daca ma straduiesc destul de mult. Apoi am inteles ca, asa cum L-am rugat pe Dumnezeu fierbinte sa ma ierte, am nevoie sa-L rog si sa ma tina in ascultare, caci in razboiul spiritual in care suntem implicati, acest lucru este peste puterile noastre. „Am fost rastignit impreuna cu Hristos, si traiesc.. dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine.” (Galateni 2:20)

  Domnul meu, sunt inca un om inchis in inchisoarea acestei vieti. Prin puterile mele, nu pot fi un om sfant! Te rog, Domnul meu, creste Tu tot mai mult in mine si ajuta-ma pe mine sa ma micsorez. Domnul meu, Tu care locuieste in mine, esti sfant! Doar asa pot fi si eu un om sfant, daca Tu, locuind in mine, ma sfintesti! Amin.

  2. De vorba cu Tine…

  „Veniti de pranziti” le-a zis Isus. Si niciunul dintre ucenici nu cuteza sa-L intrebe: „Cine esti?” caci stiau ca este Domnul.” Ioan 21:12

  Ucenicii, istoviti in inimile si trupurile lor, dupa evenimentele dureroase la care au fost martori, rastignirea Celui ce le schimbase viata, cautau sa isi astampere foamea.

  Spre dimineata, Isus, Cel Inviat, se apropie cu blandete si le implineste nevoia lor, foamea, printr-o minune care atat de tare ii patrunde incat indoiala nici nu incape in inimile lor si zice ca nici nu L-au intrebat caci stiau ca este Domnul!

  Asa sa infloreasca si in inimile noastre ruga noastra catre El, sa ne fie atat de viu, incat sa stim ca El este Domnul si va raspunde minunat tuturor framantarilor si dorintelor noastre!

  Hristos a inviat!

  3. Adam privind la Eva: „Iata in sfarsit aceea care este os din oasele mele si carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie” (isa) pentru ca a fost luata din om (is)” (Genesa 2:23)

  Isus, dupa inviere, catre Maria Magdalena: „Femeie, de ce plangi? Pe Cine cauti?” (Ioan 20:15)

  Ce profunzimi ascunde Moartea si Invierea Ta, daca Tu – Cel de-al doilea Adam – ai putut numi pe Maria Magdalena „Isa”!

  Cat de mare este jertfa Ta, daca Tu ma poti prezenta Dumnezeului Cel drept si sfant ca fiind „os din oasele Tale, carne din carnea Ta” – pe mine, cea plina de uranciunea pacatului, doar in baza unei firave alegeri de a reveni la Crucea Ta si de a cere sa imbraci in sangele Tau!

  Domnul meu, ce trebuie sa moara azi in mine pentru ca, prin harul Tau, sa renasc, devenind tot mai mult parte din Mireasa Ta?